Prin cererea de chemare în judecată formulată în fața Tribunalului Cluj, am solicitat pentru Asociația Declic accesul la informațiile de mediu și sănătate publică transmise și adoptate în procedura de declarare a proiectului minier Rovina ca proiect strategic (procedura CRMA).
Soluția primei instanțe
Tribunalul Cluj a refuzat accesul la documente pe motiv că art. 46 din Regulamentul (UE) 2024/1252 reglementează o excludere în bloc de la accesul la informații a tuturor documentelor guvernate de procedura CRMA.
Criticile formulate în recurs
În recursul formulat, am criticat soluția instanței de fond, arătând, în esență, că Tribunalul Cluj a interpretat greșit dispozițiile art. 46 din Regulamentul (UE) 2024/1252. Teza susținută de RCM Law este că art. 46 protejează exclusiv informațiile care prezintă efectiv caracter confidențial (i.e. secrete comerciale, date sensibile) sau clasificat, iar nu întreaga documentație generată sau transmisă în cadrul procedurii de declarare a unui proiect strategic.
Totodată, RCM Law a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:
- Întrebarea 1 (interpretare)— Articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 1252/2024 privind tratarea informațiilor confidențiale trebuie interpretat în sensul că instituie o excludere generală și automată de la accesul public a tuturor informațiilor aferente procedurii de declarare a unui proiect ca fiind „proiect strategic”, sau, dimpotrivă, în sensul că se limitează la a impune respectarea obligațiilor de confidențialitate și a regimului de protecție prevăzut de dreptul Uniunii și de dreptul intern relevant numai pentru acele informații care au un asemenea caracter?
- Întrebarea nr. 2 (validitate– compatibilitatea cu Convenția Aarhus)- Articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 1252/2024 este lipsit de validitate în măsura în care permite excluderea accesului publicului la informațiile de mediu aferente procedurii de declarare a unui proiect ca „proiect strategic”, având în vedere obligațiile care decurg din Convenția de la Aarhus — la care Uniunea Europeană este parte — și din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 privind aplicarea dispozițiilor Convenției de la Aarhus instituțiilor și organelor Uniunii?
- Întrebarea nr. 3 (validitate- principii fundamentale și drepturi garantate de Cartă)– Articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 1252/2024, în măsura în care ar fi interpretat în sensul că instituie un regim de confidențialitate absolută a informațiilor de mediu — excluzând orice acces al publicului la acestea —, este incompatibil cu principiul democrației reprezentative și al transparenței (articolele 1 și 10 alineatul (3) TUE, articolul 15 TFUE), cu principiul protecției mediului și al precauției (articolul 191 TFUE), cu principiul statului de drept (articolul 11 TUE), precum și cu drepturile fundamentale la bună administrare, la acces la documente și la o cale de atac efectivă (articolele 41, 42 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), respectiv cu libertatea de exprimare și de informare (articolul 11 din Cartă)?
- Întrebarea nr. 4 (interpretare conformă) În ipoteza în care CJUE nu emite o declarație de invaliditate a art. 46, principiul interpretării conforme a dreptului derivat al Uniunii impune ca articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 1252/2024 să fie interpretat în sensul că regimul de confidențialitate pe care îl instituie nu poate exclude accesul publicului la informațiile de mediu, participarea publicului la procesul decizional în materie de mediu și dreptul la o cale de atac efectivă, astfel cum sunt garantate prin Convenția de la Aarhus, prin Regulamentul (CE) nr. 1367/2006, precum și prin articolele 11, 41, 42 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene?
Soluția Curții de Apel Cluj
Curtea de Apel Cluj a a admis sesizarea CJUE în temeiul art. 267 (3) TFUE, solicitând Curții de Justiție atât interpretarea art. 46 din Regulamentul (UE) 2024/1252, cât și invalidarea acestuia în măsura în care s-ar interpreta în sensul excluderii complete a accesului la informația de mediu și a dreptului la o cale de atac efectivă.
Prin întrebările 2 și 3 se solicită Curții de Justiție să pronunțe o declarație de invalidare a art. 46 din Regulamentul (UE) 2024/1252 în măsura în care toate informațiile ce fac obiectul procedurii reglementate de Regulament ar fi confidențiale sau clasificate.
Întrebările 1 și 4 sunt întrebări de interpretare a dreptului unional care trec testul CILFIT.
Miza declarației de invaliditate
Spre deosebire de acțiunea în anulare prevăzută la art. 263 TFUE, care constituie o acțiune directă împotriva unui act al Uniunii și conduce la eliminarea sa retroactivă din ordinea juridică (declarație de nulitate), trimiterea preliminară privind validitatea, reglementată de art. 267 TFUE, nu produce formal același efect.
Declarația de invaliditate pronunțată pe această cale nu semnifică inexistența actului, ci impune instanței naționale care a formulat trimiterea obligația de a-l trata ca inexistent în cauza respectivă, similar excepției de nelegalitate din dreptul intern. Spre deosebire de aceasta din urmă, declarația pronunțată de Curtea de Justiție are efecte erga omnes — orice instanță națională din statele membre este ținută să considere actul ca lipsit de efecte, sub rezerva dreptului de a formula noi trimiteri. Din perspectivă temporală, declarația de invaliditate operează ex tunc, similar declarației de nulitate.
În loc de concluzii…
Miza sesizării depășește prezentul litigiu. Art. 42 din Carta drepturilor fundamentale garantează dreptul de acces la documentele instituțiilor Uniunii, iar Convenția de la Aarhus — la care Uniunea este parte — consacră dreptul publicului de a accesa informațiile de mediu deținute de autoritățile publice. O interpretare a art. 46 care ar permite excluderea în bloc a accesului la aceste informații ar goli de conținut aceste drepturi fundamentale și ar fi incompatibilă cu principiile transparenței și bunei administrări care stau la baza ordinii juridice a Uniunii. Răspunsul CJUE va stabili, pentru prima dată, dacă legislația privind materiile prime critice poate deroga de la aceste garanții fundamentale fără a justifica necesitatea și proporționalitatea restricției pentru fiecare categorie de informații în parte.
Dispozitivul încheierii Curții de Apel Cluj de sesizare a CJUE poate fi consultat aici. Pagina va fi actualizată cu informații suplimentare de îndată ce dosarul va primi număr de înregistrare la Curtea de Justiție.